Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cf. fr. dépaqueter)
1. a desface ceea ce a fost împachetat.
2. a desface un pachet, a scoate o marfă din pachetul său.
3. (informatică) a decomprima o arhivă sau un fișier.
Parte de vorbire: s.n. (înv., Banat)
Origine: (nesigură, cf. ches, chesăgiu, chesmea)
1. hârtie de împachetat mărfuri.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (împacheta)
1. acțiunea de a împacheta și rezultatul ei; ambalare, împachetat.
2. acțiunea de a pune lucrurile împreună într-un sac, ladă etc.
3. acțiunea de a pune hainele într-o valiză pentru o călătorie.
4. învelire cu scop terapeutic a unei părți bolnave a corpului în comprese cu nămol, cu parafină.
5. (var.) (Transilv.) pachetare.
6. (antonime) despachetare, despachetat.