OK
X
acutrament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. accoutrement)
1.
îmbrăcăminte
bizară
și
ridicolă;
împopoțonare.
înțoțoneală
Parte de vorbire:
s.f. (pop.)
Etimologie: (înțoțona + -eală)
1.
găteală
exagerată
și
fără
gust;
împopoțonare,
împopoțoneală,
înzorzoneală.
înțoțona
Parte de vorbire:
vb. tr., refl. (pop.)
Etimologie: (cf. împopoța)
1.
a
se
găti,
a
se
împodobi
peste
măsură
(cu
podoabe
de
prost
gust);
a
(se)
împopoțona.
2.
(var.)
a
(se)
împoțoțona,
a
(se)
înțopona,
a
(se)
înțorțona.
înțoțonare
Parte de vorbire:
s.f. (pop.)
Etimologie: (vb. înțoțona)
1.
împodobire
exagerată;
împopoțonare,
înzorzonare.
2.
(var.)
împoțoțonare,
înțoponare,
înțorțonare.
înțoțonat, -ă
Parte de vorbire:
adj. (pop.)
Etimologie: (vb. înțoțona)
1.
împodobit
în
mod
exagerat
și
de
obicei
cu
lucruri,
cu
podoabe
de
prost
gust;
împopoțonat,
înzorzonat.
2.
(var.)
împoțoțonat,
înțoponat,
înțorțonat.
țorțona
Parte de vorbire:
vb. tr., refl. (regional)
Etimologie: (nesigură, cf. zorzoană, zorzonat)
1.
a
(se)
împodobi
peste
măsură,
cu
(prea)
multe
podoabe;
a
(se)
împopoțona.
2.
(var.)
a
(se)
țoțona.