Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. actionner)
1. intr. a întreprinde o acţiune.
2. a se comporta într-o anumită împrejurare.
3. tr. a pune în mişcare un sistem, utilaje etc.
4. a ~ în justiţie = a da (pe cineva) în judecată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adversité, lat. adversitas)
1. împrejurare potrivnică; dificultate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. casus, fr. cas)
1. împrejurare, situaţie, circumstanţă.
2. ~ de conştiinţă = împrejurare în care cineva este silit să procedeze altfel decât îi dictează conştiinţa.
3. a face ~ de ceva = a considera ceva (exagerând) foarte important; a face ~ de cineva = a exagera calităţile, meritele cuiva.
4. întâmplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevăzute).
5. (med.) individ care reprezintă o situaţie exemplară.
6. fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcţii sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui şi numeralului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonstance, lat. circumstantia)
1. împrejurare în care are loc un fapt.
3. de ~ = de formă, de ochii lumii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. circonstanciel)
1. care depinde de o circumstanţă.
2. complement ~ (şi s. n.) = complement care arată împrejurarea în care se desfăşoară acţiunea verbului; propoziţie ~ă (şi s. f.) = propoziţie subordonată cu funcţie de complement circumstanţial al unui verb din regentă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. condition, lat. conditio)
1. împrejurare, fapt etc. care oferă cadrul pentru apariţia unui fenomen.
2. (biol.) ~ţii de mediu = totalitatea factorilor în care sunt obligate să trăiască organismele.
3. clauză (a unei înţelegeri, a unei convenţii).
4. (jur.) eveniment viitor şi nesigur de care depinde naşterea sau stingerea unui drept.
6. ~ fizică = nivel superior al pregătirii fizice a unui sportiv.