Dictionar

Rezultate secundare (împrejurări):

Advers, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adverse, lat. adversus)

1. situat în faţă; contrar, opus.

2. (bot.) pus, aflat faţă în faţă (antere, frunze).

3. (bot.) cu adaptare la împrejurări nefavorabile.

4. parte = adversar (într-un proces).

5. (fig.) potrivnic.


Agravant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aggravant, lat. aggravans)

1. care agravează.

2. circumstanţe ~e = împrejurări care măresc răspunderea penală.


Anchetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. enquête)

1. cercetare făcută de o autoritate publică în scopul stabilirii împrejurărilor în care s-a produs un fapt şi a răspunderilor.

2. metodă de investigaţie ştiinţifică, prin cercetarea pe teren; (p. ext.) gen publicistic în care se prezintă rezultatele unor asemenea cercetări.


Angrenaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. engrenage)

1. mecanism, sistem de roţi dinţate care se angrenează unele în altele.

2. (fig.) înlănţuire, concurs de împrejurări strâns legate unele de altele.


Atenuant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. atténuant, lat. attenuans)

1. care atenuează, care face mai puțin grav.

2. (dreptul penal) care atenuează, care diminuează gravitatea unei infracțiuni sau delict.

3. circumstanţe ~e = împrejurări care uşurează răspunderea penală a unui inculpat (antonim: circumstanță agravantă).


Auspiciu

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. auspicium, fr. auspice)

1. (la romani) prevestire făcută de auguri (I).

2. dreptul de a lua auspiciile (rezervat consulilor, pretorilor şi cenzorilor).

3. (rar) protecţie.

4. sub ~iile cuiva = sub egida, sub patronajul cuiva; sub cele mai bune ~ii = în împrejurări favorabile.