Dictionar

augustal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. augustal)

1. preot, ofițer atașat persoanei împăratului roman (August).
 

augustan, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. augustanus)

1. propriu împăratului August, din epoca lui.
 

autocrator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autocrator, gr. autokrator)

1. titlu dat, în Grecia antică, deținătorilor unei autorități absolute.
2. bazileu ~ = (la Bizanț) titlu oficial al împăratului.
 

cubiculum

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. cubiculum „cameră de dormit”)

1. cameră de culcare în casele romane; dormitor.
2. (prin ext.) camera mortuară în galeriile catacombelor.
3. (în Imperiul Bizantin) cancelaria personală a împăratului; camera imperială în care accesul era rezervat eunucilor.
 

digeste

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (lat. digesta, fr. digestes)

1. (dreptul roman) culegere de hotărâri ale celor mai renumiți jurisconsulți romani, alcătuită la porunca împăratului Iustinian; pandecte.
 

Ecleziast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ecclésiaste)

1. una dintre părțile Bibliei, atribuită împăratului Solomon.