Rezultate principale (încasa):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. incassare)
1. a primi o sumă de bani; a primi contravaloarea în bani a unei poliţe, cambii etc.
2. (fig.) a primi lovituri, bătaie.
Rezultate secundare (încasa):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incassable)
1. care nu se sparge (uşor); incasant.
2. se spune despre o hotărâre judecătorească care nu poate fi atacată cu recurs.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (încasa + -bil, cf. fr. encaissable)
1. care poate sau trebuie să fie încasat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (in- + casant)
1. care nu poate fi spart sau care care poate fi spart cu multă greutate.
2. greu de rupt, solid, foarte rezistent.
Parte de vorbire: s.
Origine: (încasa)
1. acţiunea de încasare; suma încasată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (încasa + -tor)
1. cel care încasează banii datoraţi de public unei întreprinderi.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. administrer, lat. administrare)
1. a conduce, a gospodări (o întreprindere).
2. a da un medicament unui bolnav.
4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. endosser)
1. a indica în scris pe dosul unui cec, al unei poliţe etc. numele împuternicitului care poate încasa contravaloarea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balance)
1. instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi-etalon; cântar.
2. a pune în ~ = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre.
3. (fin.) raport între două sume, două conturi etc.; tabel, situaţie cu un asemenea raport.
4. ~ comercială = raportul dintre valoarea importului şi exportului unei ţări pe o perioadă de timp dată; ~ contabilă = situaţie recapitulativă şi periodică ce regrupează la un moment dat sumele şi soldurile conturilor debitoare şi creditoare; ~ de plăţi = raportul dintre sumele încasate şi plăţile efectuate de către o ţară în relaţiile sale cu alte ţări într-o perioadă de regulă un an.
5. al şaptelea semn al zodiacului (23 septembrie - 22 octombrie).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barrière)
1. loc de intrare într-un oraş unde, în trecut, se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare.
2. bară mobilă pentru a închide temporar trecerea peste o cale ferată sau şosea; (p. ext.) loc de întretăiere a unei căi ferate cu o şosea.
3. element constructiv sau dispozitiv pentru evitarea ori reglementarea schimbului de umiditate, căldură etc.
4. linie de plecare (la cursele de cai); start.
5. stare marcând limitele posibilităţilor fizice sau psihologice (ale unui sportiv).
Parte de vorbire: s.n. invar.
Origine: (engl. box-office)
1. (film, teatru) locul în care se vând biletele; casă de bilete.
2. totalul încasărilor realizate pentru un film, o piesă de teatru, o carte etc.
3. cota de succes a unui spectacol, a unui artist etc., calculată în funcție de încasările obținute.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cassable)
1. care se poate sparge; casant.
2. (despre o hotărâre judecătorească) care poate fi anulat în urma unui recurs.