box-office

Parte de vorbire:  s.n. invar.  
Etimologie: (engl. box-office)

1. (film, teatru) locul în care se vând biletele; casă de bilete.
2. totalul încasărilor realizate pentru un film, o piesă de teatru, o carte etc.
3. cota de succes a unui spectacol, a unui artist etc., calculată în funcție de încasările obținute.

casă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cassa, germ. Kasse)

1. dulap, ladă de oțel în care se țin bani, bijuterii, hârtii de valoare etc.
2. loc unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin.
3. ghișeu unde se fac încasările și plățile într-o întreprindere, instituție etc.
4. sumă de bani în casieria unei întreprinderi sau instituții.
5. a face ~a = a face bilanțul încasărilor și plăților dintr-o zi; plus (sau minus) de ~ = diferență rezultată în plus (în minus) după stabilirea încasărilor și plăților; registru de ~ = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite.
6. ~ de bagaje = birou în incinta unei (auto)gări, unde se pot depune temporar, spre păstrare, bagajele călătorilor.

contabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. contabilità, fr. comptabilité)

1. știință care studiază evidența contabilă.
2. determinarea detaliată a cheltuielilor și încasărilor de debite și credite.
3. totalitatea operațiilor de înregistrare a mișcării fondurilor și materialelor unei instituții sau întreprinderi; evidență contabilă.
4. serviciul responsabil cu întocmirea conturilor; secție, birou într-o unitate economică unde se face evidența contabilă.
5. (prin ext.) determinarea detaliată a lucrurilor care nu sunt evaluate în bani; numărătoare exactă.
6. (var.) comptabilitate.

fiscalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fiscal + -ism)

1. politică fiscală care se manifestă prin creșterea excesivă a încasărilor de impozite și taxe de la populație.

gold-point

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. gold point)

1. schimb valutar care, în lipsa oricărei măsuri restrictive legale, face mai avantajoasă efectuarea încasărilor sau plăților internaționale cu aur afectiv.

plusvaloare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. plus-value)

1. profit constituit din diferența între valoarea bunurilor produse și ansamblul salariilor și al amortizării.
2. excedent al încasărilor față de cheltuieli; beneficiu.