Dictionar

Contrapregătire

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. contre-préparation)

1. acţiune puternică de foc executată în apărare cu artileria, aviaţia etc. asupra inamicului înainte de începerea ofensivei acestuia.


Prealabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. préalable)

1. care trebuie zis, făcut etc. înainte de începerea unei acţiuni principale, înainte de a trece la ceva.

2. care precedă, anterior; anticipat.

3. (adv.) în ~ = mai întâi, mai înainte de...


Prolalie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prolalie, gr. prolalia)

1. compliment adresat autorilor înainte de începerea unui discurs.


Semnal

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. signal)

1. semn convențional pentru transmiterea de informații, de avertismente, de comenzi la distanță.

2. ~ topografic = baliză; exemplar, număr ~ = exemplar dintr-o carte sau publicație periodică, pe care se bunul de difuzare al redactorului respectiv.

3. sunet convențional după care se recunosc anumite posturi de radio.

4. ~ rutier = indicator de circulație.

5. instalație prin care se transmite un semnal.

6. ~ de alarmă = dispozitiv montat în vagoanele de călători, care, în caz de primejdie, poate fi acționat de orice călător, pentru a frâna trenul; a da ~ul = a lua inițiativa, a începe o acțiune.

7. (fig.) tot ceea ce anunță, determină începerea unei acțiuni sau servește ca impuls.

8. excitant, stimul senzorial care declanșează un reflex condiționat.


Tărăgănător, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (tărăgăna + -tor)

1. care tărăgănează; care temporizează.

2. care amână rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.


Atacare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ataca)

1. acțiunea de a ataca.

2. acțiunea de a da primele lovituri, primele atacuri asupra cuiva sau a ceva.

3. luarea inițiativei într-o luptă, bătălie etc.

4. violentarea cuiva, pentru a-l fura, răni etc.

5. comiterea unei agresiuni împotriva unei persoane, unui stat etc.

6. acțiunea de a cere justiției anularea sau modificarea unui act sau unei hotărâri.

7. faptul de a reclama (în justiție), contestând validitatea.

8. începerea unei activități, execuției unei piese muzicale, studierii unei probleme etc.

9. (fig.) acțiunea de a lovi în cineva, în ceva, cu vorba sau cu scrisul, a atinge cinstea, renumele cuiva, a critica pe nedrept.

10. (sport) desfășurarea unei ofensive cu scopul de a marca un gol sau o încercare.

11. (fig.) acțiunea de a lua atitudine și a trece la schimbarea unei situații existente.

12. (fam.) faptul de a cere cuiva o sumă de bani sau un obiect fără intenția restituirii.

13. (pop.) îmbolnăvire de tuberculoză; contaminare cu un microb.

14. roadere, mâncare, stricare.

15. (antonime) apărare, defensivă.