Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. includere)
1. tr. a mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc., astfel încât să acopere o deschizătură corespunzătoare.
2. a încuia (cu cheia, cu zăvorul); a zăvorî.
3. (cu privire la spații sau încăperi) a acoperi, a astupa deschizătura.
4. (cu privire la instituții, întreprinderi, localuri) a întrerupe activitatea (periodic, potrivit orariului stabilit); p. ext. a înceta activitatea, a desființa.
5. a încheia o activitate, a-i pune capăt.
6. (cu privire la ființe) a așeza într-un spațiu închis, a izola de lume, a răpi (cuiva) libertatea.
7. (cu privire la locuri, terenuri, curți) a îngrădi, a împrejmui (spre a delimita sau spre a opri accesul).
8. (cu privire la căi de comunicație) a pune un obstacol (care oprește trecerea); a bara.
9. fig. a cuprinde, a conține.
10. refl. (despre răni) a se cicatriza.
13. (despre cer, p. ext. despre vreme) a se întuneca, a se înnora.
14. (despre obiecte colorate) a căpăta o nuanță mai întunecată.
15. a ~ cu cheia (sau cu lacătul) = a încuia.
16. a ~ cartea (sau caietul) = a împreuna toate foile unei cărți (sau ale unui caiet) într-un singur tot.
17. a ~ paranteza = a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei, la locul cuvenit; fig. a termina o digresiune introdusă în cursul unei vorbiri sau al unei scrieri.
18. a ~ gura = a apropia buzele și fălcile una de alta.
19. a ~ cuiva gura = a face pe cineva să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor cuiva.
20. a ~ ochii = a) a coborî pleoapele acoperind globii ochilor; b) a se preface că nu observă, a trece cu vederea, a admite compromisuri; c) (mai ales în construcții negative) a dormi; d) a muri.
21. a ~ (cuiva) ochii = a fi lângă cineva în ceasul morții, a-i da (cuiva) ultimele îngrijiri.
22. (refl.) a i se ~ (cuiva) ochii = a-i fi (cuiva) tare somn, a cădea de somn.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. închide)
1. acțiunea de a (se) închide; închis.
2. mișcare (a unui capac, a unei uși, a unei porți etc.) spre a acoperi o deschizătură.
3. întrerupere, oprire (temporară sau definitivă) a activității unei instituții, unei întreprinderi etc.
4. întunecare a nuanței unei culori.
5. ~a unui dosar = scoaterea de pe rol a unei acțiuni judiciare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affriqué)
1. (consoană) care se pronunţă prin închiderea şi deschiderea treptată a organului fonator, urmate de o constricţie a acestuia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autoclave)
1. recipient metalic închis ermetic, în care au loc procese fizice şi chimice sub presiune (la o temperatură ridicată).
2. capac care închide ermetic un recipient, închis prin presiunea din interior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballon)
1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai uşor decât aerul, la care este ataşată o nacelă.
2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.
3. băşică de cauciuc foarte subţire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.
4. minge (de fotbal, de baschet etc.).
5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcaţiile de regate.
6. înveliş transparent sau translucid, etanş, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.
7. vas de formă sferică pentru anumite reacţii chimice (de laborator).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. barricader)
1. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă.
2. (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barrière)
1. loc de intrare într-un oraş unde, în trecut, se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare.
2. bară mobilă pentru a închide temporar trecerea peste o cale ferată sau şosea; (p. ext.) loc de întretăiere a unei căi ferate cu o şosea.
3. element constructiv sau dispozitiv pentru evitarea ori reglementarea schimbului de umiditate, căldură etc.
4. linie de plecare (la cursele de cai); start.
5. stare marcând limitele posibilităţilor fizice sau psihologice (ale unui sportiv).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bathocrôme)
1. efect produs de o grupare de atomi, care, introdusă în molecula unei substanţe organice, determină închiderea culorii acesteia.