OK
X
dezînconjura
Parte de vorbire:
vb. tr. (regional)
Etimologie: (dez- + înconjura)
1.
(într-un
descântec)
a
scoate
din
mijloc.
2.
a
ocoli
în
sens
invers
(direcției
inițiale).
abstrage
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. abstraire, lat. abstrahere)
1.
tr.
a
efectua
o
abstractizare.
2.
refl.
a
se
izola
de
realitatea
înconjurătoare.
actinie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. actinie)
1.
animal
marin
inferior,
din
încrengătura
celenteratelor,
cu
gura
înconjurată
de
tentacule
frumos
colorate,
fixat
pe
stânci;
anemonă-de-mare.
adenocist
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. adénocyste)
1.
membrană
celulară
care
înconjură
glanda.
advecție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. advection, lat. advectio)
1.
(meteo.)
deplasare
a
unei
mase
de
aer
în
sens
orizontal.
2.
(fizică)
transportul
unei
cantități
(scalare
sau
vectoriale)
a
unui
element
dat
(cum
ar
fi
căldura,
energia
internă
etc.)
prin
mișcarea
(și,
prin
urmare,
viteza)
mediului
înconjurător.
algor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (lat. algor)
1.
(med.)
senzație
de
frig.
2.
(med.)
~
mortis
=
procesul
fizico-biologic
de
reducere
a
temperaturii
corpului
după
moarte,
până
atinge
temperatura
mediului
înconjurător.
alogen, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. allogène)
1.
deosebit
prin
natură
și
prin
origine
de
mediul
înconjurător;
alogenetic.
2.
(despre
o
populație;
și
s.
m.)
venit
din
altă
parte,
de
altă
origine.