Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contraction, lat. contractio)
1. încordare, spasm al muşchilor, al corpului.
2. reducere a volumului unui corp provocată de răcire, cristalizare etc.
3. ~ gravitaţională = reducere a volumului unei stele datorită forţelor de atracţie gravitaţională.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. culminant)
1. care culminează.
2. punct ~ = momentul de cea mai mare încordare al unei acţiuni.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. détendre)
1. refl. a-şi slăbi încordarea; a se relaxa.
2. (despre fiinţe) a se întinde, a se îndrepta.
3. (fig.) a se linişti, a se odihni; a se distra, a se recrea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (destinde)
1. care a pierdut din încordare, care nu este întins; relaxat, calm, liniştit.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (de1- + tensiona)
1. (tehn.) a elimina sau a reduce tensiunile interne dintr-un material.
2. a face să dispară tensiunea, încordarea; a destinde.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dramatisme)
1. caracterul încordat al conflictului dintr-o operă dramatică.
2. (fig.) tensiune, încordare, zguduire sufletească.