Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. discrétion, lat. discretio)
2. a păstra ~ = a nu divulga o taină încredinţată.
3. (fam.) la ~ = din belşug; la ~a (cuiva) = la cheremul, la dispoziţia (cuiva).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. mission, lat. missio)
1. însărcinare, funcție încredințată cuiva; rol, rost, menire.
2. ~ diplomatică = oficiu sau reprezentanță diplomatică permanentă cu grad de ambasadă sau legație, condusă de un ambasador sau de un nunțiu.
3. delegație trimisă de un stat în străinătate cu un scop determinat.
4. acțiunea de propagare a creștinismului în țările cu o altă religie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. service, lat. servitium)
1. acțiunea, faptul de a servi; muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva.
3. a fi (sau a se pune) în ~l cuiva (sau a ceva) = a se devota unei persoane sau unei idei, cauze etc.; state de ~ = listă a posturilor, a funcțiilor ocupate de un funcționar, de un militar.
4. secție administrativă a unei instituții, întreprinderi etc.
5. (pl.) sector al economiei în care se desfășoară o activitate utilă, menită să satisfacă anumite nevoi sociale.
6. ~ militar = stagiu militar; ~ comandat = misiune specială încredințată cuiva spre executare.
8. a face un rău ~ cuiva = a face cuiva (fără voie) o neplăcere.
9. scară de ~ = scară secundară într-un imobil.
10. succesiunea în timp a regimurilor de funcționare ale unui sistem tehnic împreună cu duratele lor.
11. ansamblu de instalații tehnice care concurează la desfășurarea în bune condiții a unei activități tehnice, industriale sau publice principale.
12. garnitură de vase, de sticlărie, de lenjerie de masă.
13. ~ divin = slujbă religioasă.
14. (sport) punerea în joc a mingii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. sous-secteur)
1. subdiviziune a unui sector.
2. (mil.) zonă dintr-un sector încredinţată unei unităţi (regiment).
Parte de vorbire: loc. subst.
Origine: (cf. fr. carte blanche)
1. mandat semnat, foaie albă semnată care este încredințată cuiva pentru ca acesta să o completeze după cum dorește.
2. (prin ext.) facultate lăsată sau dată cuiva să acționeze, să decidă după bunul plac; puteri depline.