Rezultate secundare (încâlcit,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. élucubration, lat. elucubratio)
1. lucrare compusă cu multă osteneală şi răbdare, lucrând ziua şi noaptea; elaborare cu multă trudă a unei opere; elucubrat, elucubrare.
2. expunere haotică; divagație.
3. (ironic) spunere a unor enormități; elucubrat, elucubrare.
4. (depr.) combinaţie, lucrare haotică şi greoaie, cu idei încâlcite, absurde; aberaţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. labyrinthique)
2. (fig.) întortocheat, încâlcit.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. tortueux, lat. tortuosus)
1. răsucit în spirală; cu curbe repezi.
2. (fig.; despre exprimare, gândire) întortocheat, încâlcit, complicat; penibil.
3. (fig.; despre acţiuni, fapte) ascuns, viclean.
Parte de vorbire: adj. (regional)
Origine: (în- + clenci)
1. (despre câini) rămași cuplați în urma unui act sexual; îmbârligat, încățelat, încâlcit.