Rezultate secundare (înfloreşte.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bisannuel)
2. (despre plante) care înfloreşte şi fructifică în al doilea an.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cauliflore)
1. (bot.) care prezintă cauliflorie.
2. (despre flori) care sunt înserate direct pe tulpină sau pe ramuri.
3. (despre arbori) care mai întâi înflorește și apoi înfrunzește.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chrysamthème)
1. plantă decorativă din familia compozeelor, cu flori mari şi frumoase de diferite culori, care înfloreşte toamna târziu; tufănică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diplobionte)
1. organism cu celule somatice având un număr dublu de cromozomi.
2. plantă care înfloreşte şi fructifică de două ori pe an.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. efflorescent, lat. efflorescens)
1. (despre plante) care înfloreşte.
2. (fig.) înfloritor, bogat în aspecte sau detalii.
3. (despre săruri) care pierde o parte din apa de cristalizare, căpătând aspect pulverulent.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. estival)
1. de vară, din timpul verii; estiv, văratic.
2. (bot.) care înfloreşte vara.