Dictionar

înflorirea albă a boabelor de porumb

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Gibberella fujikuroi

2. FR fusariose enivrante du maïs

3. EN fusarium blight of maize

4. DE Fusariose des Maises

5. RU фузaриоз кукурузы

6. HU kukorica fuzáriózis


înfloritor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (înflori + -tor)

1. care înflorește; plin de înflorire; eflorescent.

2. (figurat) care e în plină dezvoltare, care prosperă; care este în plin progres.


înfloritură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (înflori + -tură)

1. element care înfrumusețează ceva; podoabă, ornament, desen (ornamental).

2. (figurat) adaos personal la o povestire, la o expunere, pentru a produce o impresie mai puternică; exagerare.

3. (rar) totalitate a plantelor înflorite.


Acrescent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accrescent)

1. (despre flori) care continuă crească şi după înflorire.


Anteză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthèse)

1. perioada de înflorire la plante.


Antobiologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. anthobiology)

1. zonă de cercetare ecologică care studiază factorii evolutivi care au modelat structurile, comportamentul și aspectele fiziologice implicate în înflorirea plantelor; biologie florală.


Asianism

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Asianismus, engl. asianism)

1. tendinţă a literaturii elenistice către un stil înflorit, patetic, amplu ritmat şi afectat.


Chanson

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chanson)

1. compoziţie vocală polifonică, cu text francez, ajunsă la înflorire în epoca Renaşterii.


Chionofite

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chionophytes)

1. plante care se dezvoltă sub covorul de zăpadă, înflorind şi fructificând după topirea ei.