OK
X
busculadă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bousculade)
1.
înghesuială,
învălmășeală,
dezordine
(cu
ciocniri).
îngrămădire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. îngrămădi)
1.
acțiunea
de
a
(se)
îngrămădi
și
rezultatul
ei;
înghesuială,
grămadă,
morman;
grămădire.
2.
adunare
la
un
loc
a
unui
număr
mare
de
oameni.
3.
înghesuire.
4.
punere
în
dezordine
într-un
spațiu
restrâns,
împiedicând
găsirea
la
nevoie.
5.
așezare
în
formă
de
grămadă.
mănăstire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (slav. monastyri)
1.
așezământ
religios
în
care
trăiesc,
după
anumite
reguli
ascetice,
călugări
sau
călugărițe.
2.
ansamblu
de
clădiri
(cu
biserica
în
centru)
constituind
un
astfel
de
așezământ.
3.
a
se
duce
sau
a
(se)
închide,
a
intra,
a
trimite,
a
băga
la
(o)
~
=
a
(se)
călugări.
4.
(argou)
a
se
face
~
=
a
se
produce
învălmășeală,
înghesuială;
a
începe
bătaia.
5.
(var.)
mânăstire,
(înv.)
monastire.
îmbulzeală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (îmbulzi + -eală)
1.
îngrămădire
mare
de
oameni,
înghesuiți
fără
nici
o
ordine;
înghesuială,
îngrămădeală.
2.
situație
creată
prin
îmbulzire.
3.
(concret.)
mulțime
de
oameni.
4.
(var.)
îmbulzală.