Dictionar

Rezultate secundare (însemnare.):

Adnotare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (adnota)

1. acțiunea de a adnota și rezultatul ei.

2. notă explicativă, însemnare pe marginea unui text; adnotaţie.


Colofon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. colophon, gr. kolophon)

1. însemnare la sfârşitul unei cărţi în epoca manuscriselor şi a incunabulelor, date privind tipograful, data şi locul unde e lucrat, autorul şi titlul lucrării.


înregistrare

Parte de vorbire: s.
Origine: (înregistra)

1. acţiunea de a înregistra; însemnare, înscriere.

2. unitate de informaţie care poate fi distinsă într-un anumit context.


Notaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. natation, lat. notatio)

1. însemnare, înregistrare, notă.

2. sistem de semne convenţionale pentru a exprima datele dintr-un domeniu; notare.

3. ~ muzicală = sistem de reprezentare grafică a sunetelor muzicale şi a diferitelor raporturi dintre ele.


Notă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. note, it., lat. nota)

1. scurtă însemnare scrisă; indicație, comentariu, remarcă (în scris).

2. articol publicistic de proporții reduse.

3. adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text.

4. aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară.

5. a fi în ~ = a se potrivi unei situații; a forța ~a = a exagera.

6. element component caracteristic unei noțiuni.

7. calificativ (în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, unui student etc.

8. comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc.

9. înscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie le achite cineva.

10. semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale; sunetul corespunzător.


Notiţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. notice)

1. însemnare scurtă.

2. (pl.) scurte însemnări după un curs, o lecţie etc.