Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + însămânţare)
1. (bot.) însămânţare naturală a plantelor prin scuturarea și împrăștierea seminţelor; (rar) autoînsămânțat.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT Inseminatio
2. FR ensemencement des spores
6. HU spórabeoltás
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR semailles; ensemencement
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT mycelium fetale; mycelium fecundum
5. RU rрибной посaдочный мaтериaл
6. HU megtermékenyítést szolgáló micélium
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anse, lat. ansa)
1. toartă de care se prinde un vas, un coş etc.
2. fir de platină sau de nichelină în formă de laţ, care serveşte la recoltarea sau la însămânţarea microorganismelor.
3. formaţie anatomică în formă de toartă.
4. depresiune profundă a liniei malurilor mării, formând un golf larg.
5. retragere a malului unui râu datorită eroziunii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + însămânţare)
1. (bot.) însămânţare naturală a plantelor prin scuturarea și împrăștierea seminţelor; (rar) autoînsămânțat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barochore)
1. (plantă) la care însămânţarea se face pe loc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. barochorie)
1. (bot.) însămânțare pe arealul propriu, datorită greutății fructelor și semințelor.
2. (bot.) metodă de dispersie a semințelor, polenului, sporilor etc. prin gravitație, prin cădere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coproculture)
1. însămânţare a materiilor fecale pe un mediu de cultură în scopul identificării anumitor microbi patogeni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hémoculture)
1. cultivare şi identificare a unor germeni patogeni în sânge prin însămânţare pe un mediu.