argument
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. argument, lat. argumentum)
Etimologie: (fr. argument, lat. argumentum)
1. dovadă (propoziție, raționament) pe care se întemeiază o demonstrație; probă.
2. (mat.) element din domeniul de definiție al unei funcții; variabilă independentă.
3. rezumat al unei piese de teatru, al unei opere literare etc.
4. dată folosită drept cheie în cursul unei sortări, unei căutări într-un fișier.