Dictionar

aerocartografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérocartographie)

1. tehnica întocmirii planurilor și hărților topografice pe bază de aerofotograme.
 

aerofotogrammetrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérophotogrammétrie)

1. ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafețelor terestre în vederea întocmirii hărților topografice prin fotograme aeriene.
 

catalografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catalographie)

1. ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor de bibliotecă, de muzeu.
 

formular

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. formulaire)

1. imprimat care se completează în vederea întocmirii unui act.
2. carte cuprinzând formule uzuale dintr-un anumit domeniu; culegere de formule.
 

fotocartare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (foto1- + cartare)

1. tehnica întocmirii planurilor și hărților topografice după fotograme.
 

fotoperspectograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. photoperspectographe, engl. photoperspectograph)

1. aparat fotogrammetric cu ajutorul căruia se poate obține fotoplanul sau fotoperspectiva unei regiuni, în vederea întocmirii de hărți topografice.