Dictionar

Rezultate secundare (întâlnește):

Afotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphotique)

1. (oceanografie) care este lipsit de lumină; mezopelagic.

2. zona = porțiune a unui ocean (sau lac) neexpusă luminii soarelui din cauza adâncimii apei și unde se întâlnește doar lumina produsă de bioluminiscență.

3. (antonim) eufotic.


Concoidă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conchoïde)

1. curbă plană obţinută ducând printr-un punct fix o secantă variabilă care întâlneşte o dreaptă sau o curbă într-un punct şi ducând pe secantă din acest punct, de o parte şi de alta constantă.


Dum-dum

Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (fr., engl. dum-dum)

1. (califică un glonț sau proiectil) care îşi desface vârful ca o floare când întâlneşte ţinta, producând rupturi şi răni grave.


Ecotomografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échotomographie)

1. metodă de exploatare medicală, pe principiul reflexiei ecoului produs de un ultrasunet care întâlneşte un obstacol, putând diferenţia astfel structurile de consistenţă dintr-un organ.


Incidenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. incidence)

1. întretăiere a unui fascicul de radiații cu o suprafață.

2. punctul de ~ = punct în care un fascicul de radiații întâlnește o suprafață; unghi de ~ = unghi pe care îl face un asemenea fascicul cu perpendiculara în punctul de incidență; plan de ~ = planul determinat de fasciculul incident și normala în punctul de incidență.

3. situație a unei propoziții incidente.

4. (biol.) prezența unui caracter, normal sau patologic, într-o populație oarecare.

5. (med.) totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocată de o boală infecțioasă într-un interval de timp, raportată la populația totală.

6. (în radiologie) situație a corpului de iradiat (pentru diagnostic sau terapie) față de sursa de radiații.

7. (fig.) repercusiune, consecință.


Ocurent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. occurrent, lat. occurrens)

1. (înv.) care survine, se întâmplă la un moment dat.

2. care cade în aceeași zi.

3. (despre unităţi lingvistice) care se întâlneşte într-un text; care apare în discurs.