contradictorialitate
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (după it. contraddittorietà)
Etimologie: (după it. contraddittorietà)
1. principiu fundamental în dreptul civil, constând în obligaţia de a se face cunoscut părţilor învinuirile formulate împotriva lor şi totodată dreptul acestora de a discuta în contradictoriu.