Rezultate secundare (înşelătoare;):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apparence, lat. apparentia)
1. înfăţişare, manifestare exterioară evidentă, uneori înşelătoare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. attrape)
1. aparenţă înşelătoare; păcăleală.
2. obiect destinat a înşela prin amuzament.
3. siluetă, manechin pentru atragerea vânatului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dissimuler, lat. dissimulare)
1. a-şi ascunde adevăratele gânduri, sentimente etc., dându-le aparenţe înşelătoare; a masca, a camufla.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dribbler, engl. dribble)
1. intr. a conduce mingea cu abilitate, executând lovituri scurte cu piciorul (la fotbal), cu mâna (la handbal, baschet), sau cu crosa (la hochei), cu mișcări înșelătoare, pentru a putea evita adversarul.
2. tr. a-și înșela, a-și depăși adversarul.
3. fam. (persoane) a face să ia un neadevăr drept adevăr; a păcăli; a amăgi; a înșela; a minți.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. dribbling)
1. acțiunea de a dribla și rezultatul ei; driblare.
2. (sporturi cu mingea) acțiune de joc a unui jucător care încearcă (cu mișcări înșelătoare, schimbări imprevizibile de direcție etc.) să păstreze cât mai mult mingea, în general pentru a crea o oportunitate de a marca.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fantasmagorie)
1. succesiune de imagini vizuale bizare, neverosimile, proprii unei imaginaţii tulburate; vedenie.
2. efecte artistice prin mijloace extraordinare, înşelătoare.
3. idee bizară; aberaţie, elucubraţie.