Rezultate secundare (înțelegere,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)
1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.
3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.
4. formă de retribuţie a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.
6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. agreement)
1. înțelegere între entități pentru a urma un anumit curs de conduită; acord încheiat pentru soluționarea unui litigiu; acord oficial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alliance)
1. înţelegere politică între două sau mai multe state, grupuri sociale, clase, partide politice.
2. legătură între familiile a două persoane ce se căsătoresc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. analgognosie)
1. incapacitate de înţelegere de către bolnav a unei dureri, însoţită de absenţa reacţiei de apărare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entente)
1. denumire dată unor alianţe politico-militare dintre state imperialiste.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. antirationaliste)
1. I. se spune despre o persoană care se opune raţionalismului.
2. care se opune cunoașterii raționale și care apelează la procesele intuitive de înțelegere a lumii concrete.
3. II. adept al antiraţionalismului.
4. cel care se opune doctrinelor raționaliste.