Rezultate secundare (înțelesul):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catachrèse, lat. catachresis, gr. katachresis, abuz)
1. figură de stil prin atribuirea înţelesului unui cuvânt altui cuvânt cu sens apropiat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conversion, lat. conversio)
1. modificare a condiţiilor iniţiale ale unui împrumut.
2. preschimbare a unei valori monetare într-o valoare de altă natură.
3. (rar) schimbare a naturii, a formei unui lucru.
4. modificare a unui sistem fizic sau tehnic prin transformarea unor mărimi date.
5. transformare, în urma unui proces chimic, a unei specii de molecule în alte specii de molecule.
6. (biol.) schimbare în ordine liniară a genelor; transmutaţie genetică.
7. reluare în ordine inversă a termenilor unei sintagme, cu sau fără schimbarea înţelesului ori funcţiilor sintactice; reversiune.
8. schimbare a clasei lexico-gramaticale, a valorii unui cuvânt; hipotaxă.
9. (log.) răsturnare a unei judecăţi prin înlocuirea reciprocă a subiectului cu predicatul.
10. traducere a unui cuvânt, număr sau mesaj alfanumeric dintr-un cod sau limbaj într-altul.
11. mecanism psihic care face să apară un simptom corporal la locul unui efect refulat ce nu poate accede în conştiinţă fără a provoca o reacţie de angoasă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. définition, lat. definitio)
1. operaţie logică prin care se determină conţinutul unei noţiuni, notele ei esenţiale, indicându-se genul proxim şi diferenţa specifică, sau se precizează înţelesul unui cuvânt ori simbol; propoziţie prin care se exprimă această determinare.
2. formulă care dă sensul (semnificațiile) unui cuvânt, al unei expresii și care își propune să fie sinonim cu ceea ce este definit.
3. prin ~ = prin însăşi natura lucrurilor.
4. (telecom.) mărime care caracterizează gradul de finețe al unei imagini de televiziune, exprimată în număr de linii; liniatură, rezoluția imaginii.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. demitizzare)
1. a face ca un lucru, o idee să-şi piardă caracterul mitic; a demistifica, a demitifica, a demitologiza.
2. a înlătura exagerările, deformările, iluziile despre originea şi evoluţia lucrurilor, fenomenelor etc., prezentându-le în conformitate cu realitatea; a nega anumite idei susceptibile de a se fi golit de înţelesul lor primordial.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dénaturer)
1. a altera natura, caracterele distinctive ale unui lucru, înţelesul unui cuvânt, al unei idei etc.; a altera; a deforma, a falsifica.
2. a adăuga unui produs o cantitate oarecare dintr-o substanţă străină, făcându-l impropriu destinaţiei iniţiale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. littera)
1. semn grafic care corespunde, în general, unui fonem al limbii; semn din alfabet.
2. (fig.) înțelesul strict formal al unui text.
3. ~a legii = exact așa cum prevede legea; a rămâne ~ moartă = a rămâne fără nici o urmare.
4. (pl.) studiul literaturii; științele umaniste.