Dictionar

şantier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chantier)

1. loc pe care se construiește o clădire, un obiectiv industrial etc. și unde sunt amplasate instalațiile necesare executării acestei construcții.

2. întreprindere unde se construiesc și se repară nave.

3. (fig.) perioadă de efectuare a unei munci de creație literară, artistică și științifică.


şantierist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (şantier + -ist)

1. muncitor care lucrează pe un şantier.


Ataşament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. attachement)

1. afecţiune puternică pentru cineva sau ceva.

2. caiet de ~ = registru de şantier în care se notează lucrările executate.


Atelier

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. atelier)

1. locul în care se execută lucrări manuale, sau se practică activități manuale de artă sau de agrement; (p. ext.) locul unde se dezvoltă o lucrare.

2. încăpere, local cu unelte sau maşini unde se desfăşoară o activitate meşteşugărească sau industrială.

3. totalitatea lucrătorilor care muncesc într-un asemenea local.

4. local amenajat în care lucrează un artist; încăpere de lucru a unui pictor, fotograf etc.; studio.

5. locul în care mai mulți elevi sau studenți lucrează sub îndrumarea unui maestru (profesor, artist etc.); (p. ext.) ansamblul artiștilor sau al elevilor care lucrează sub îndrumarea aceluiași maestru sau grup de maeștri.

6. (prin ext.) grup de persoane reunite pe o perioadă determinată de timp pentru a reflecta asupra unui subiect dat sau a realiza un proiect comun.

7. (fig.) centru de producție artistică-literară.

8. (înv.) șantier.


Bardor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bardeur)

1. macara mobilă utilizată pe şantierele de construcţie.


Cazarmament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. casernement)

1. (înv.) acțiunea de a încazarma, de a caza sau de a găzdui oamenii în cazărmi; starea unei persoane încazarmate.

2. ansamblul efectelor pentru pat care se dau unui militar la încazarmare; (prin analogie) efecte pentru pat date unui muncitor pe șantier.


Diriginte, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dirigeant)

1. profesor care răspunde de buna desfăşurare a întregului proces de educaţie şi instrucţie a elevilor unei clase.

2. şef de oficiu poştal sau vamal ori al unei farmacii.

3. ~ de şantier = supraveghetor al lucrărilor de pe un şantier de construcţii.


Laborator

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Laboratorium, fr. laboratoire)

1. local, încăpere cu aparatură specială pentru cercetări ştiinţifice, experienţe, lucrări fotografice etc.

2. (fig.) şantier de creaţie.