Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antipepsine)
1. antiferment al pepsinei; antienzimă care contracarează pepsina.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. antitrypsin)
1. substanţă care inhibă acţiunea tripsinei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arsine)
1. denumire generică a unor compuşi organici ai hidrogenului arseniat.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assassiner)
2. (fam.) a plictisi în cel mai înalt grad (cu insistenţele).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balancine)
1. (mar.) frânghie care susţine o vergă, un ghiu sau un tangon.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Bohrmaschine)
1. mașină care face posibilă găurirea unui material dur (metal, piatră etc.) cu ajutorul unui burghiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accumulateur)
1. aparat, recipient pentru înmagazinarea energiei sub diferite forme în vederea utilizării ulterioare.
2. dispozitiv care memorează datele în vederea prelucrării într-o maşină de calcul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. accouplage)
1. acțiunea de cuplare, de a face două mecanisme, două motoare să lucreze împreună; acuplare, cuplaj.
2. organ de mașină servind la stabilirea unei legături elastice sau la înmagazinarea unei energii mecanice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. admission, lat. admissio)
1. intrare a agentului motor în cilindrul unei maşini sau în maşina care îl utilizează.
2. porţiune din cursa pistonului în timpul căreia agentul motor intră în cilindru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérateur)
2. maşină de lucru în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Alkidal)
1. răşină sintetică, prin polimerizare, folosită la prepararea unor lacuri şi vopsele.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. embrayage)
1. acțiunea de a ambreia; ambreiare, ambreiere.
2. organ de maşină care asigură o legătură temporară între doi arbori coaxiali, permiţând şi decuplarea în funcţionare.
3. (antonime) debreiaj, debreiere.