OK
X
-CLASTIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. klastos „zdrobit”)
1.
„dezintegrare,
dizolvare”.
-ERAST, -ERASTIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (fr. -eraste, -erastie, cf. gr. erastes „îndrăgostit”)
1.
„iubire,
dragoste”.
-ERASTIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. erastes „îndrăgostit”)
1.
„iubire,
dragoste”.
-MASTIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. mastos „sân, mamelă”)
1.
„sân,
mamele”.
-NASTIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (fr. -nastie, cf. gr. nastia „abatere”)
1.
„mișcare,
schimbare”.
-PLASTIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. plastos „modelat”)
1.
„formare,
modelare,
grefă”.
abataj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1.
acțiunea
de
a
extrage
minereu
într-o
mină.
2.
loc
de
extragere
a
unui
minereu,
a
unei
roci
dintr-un
zăcământ;
operația
însăși.
3.
~
frontal
=
abataj
al
minereului
făcut
pe
un
front
foarte
lung
în
direcția
filonului.
4.
ciocan
de
~
=
instrument
acționat
cu
aer
comprimat,
cu
ajutorul
căruia
se
desprinde
cărbunele
în
straturile
cu
înclinație
mare.
5.
doborâre
a
arborilor
în
exploatările
forestiere.
6.
acțiunea
de
a
ucide
un
animal;
sacrificare
a
animalelor,
la
abator.
7.
(marinărie)
înclinare
a
unei
nave
spre
a
putea
fi
carenată;
carenaj.
abis
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abysse, lat. abyssos)
1.
prăpastie,
genune.
2.
parte
profundă
a
unui
fenomen,
a
unui
proces;
neant.
3.
depresiune
a
fundului
oceanelor,
cu
adâncimi
mari.
4.
(fig.)
distanță
uriașă
sau
separare
de
ordin
cultural,
intelectual,
moral,
sentimental.
abisal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abyssal, lat. abyssalis)
1.
referitor
la
abis.
2.
aflat
în
zona
de
mare
adâncime
și
fără
de
lumină
a
mărilor
și
oceanelor.
3.
regiune
~ă
=
zonă
de
mare
adâncime
a
fundului
mărilor
și
oceanelor.
4.
referitor
la
subconștient.
abuza
Parte de vorbire:
vb. intr.
Etimologie: (fr. abuser)
1.
a
uza
de
ceva
în
mod
exagerat,
a
folosi
(conștient)
fără
măsură;
a
face
abuz.
2.
a
exagera
în
utilizarea
unei
posibilități,
a
unei
libertăți.
3.
a
profita
în
chip
nedemn
de
o
situație,
un
avantaj,
încredere.
4.
a
amăgi,
a
înșela.
5.
a
violenta,
a
viola.
acidogeneză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. acidogenèse)
1.
proces
de
formare
a
unui
acid.
2.
(biol.)
reprezintă
a
doua
etapă
(din
patru)
a
digestiei
anaerobe
și
este
o
reacție
biologică
în
care
monomerii
simpli
sunt
transformați
în
acizi
grași
volatili.
aclorhidrie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. achlorhydrie)
1.
(med.)
stare
în
care
nivelul
de
acid
clorhidric
din
lichidul
gastric
(esențial
pentru
digestie)
este
absent;
anaclorhidrie.