Dictionar

fripon

Parte de vorbire:  s.m. (franțuzism)  
Etimologie: (fr. fripon)

1. persoană necinstită, înșelătoare, care fură de la alții prin șmecherie; șarlatan, hoț, escroc.
 

șmechereală

Parte de vorbire:  s.f. (fam.)  
Etimologie: (șmecheri + -eală)

1. faptă de om șmecher; (concret.) vorbă de șmecher; șmecherie.