șoc
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. choc)
Etimologie: (fr. choc)
1. ciocnire bruscă și volentă între două corpuri.
2. (tehn.) ~ termic = procedeu în procesul de fabricație a unor vase de laborator, produse refractare etc., constând în răcirea bruscă a pieselor.
3. de ~ = (despre formații militare) specializat în operații îndrăznețe asupra anumitor obiective.
4. tulburare gravă a funcțiilor organismului, ca urmare a unui traumatism, a unei operații chirurgicale, anestezii etc.
5. ~ nervos = dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de ~ = metodă terapeutică prin crearea unei perturbații bruște bolnavului; terapie de ~ = ansamblu de măsuri drastice, hotărâte în reformele economice și social-politice, în trecerea la economia de piață.
6. emoție puternică; stres.