Dictionar

EX-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. ex-, cf. lat. ex)

1. „afară de; trecere într-o nouă stare; fost”.

2. (var.) (înv.) es-.


EXTRA- (1)

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. extra-, lat. extra „în afară”)

1. „afară (de)”.