-FIL, -FILĂ

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. phyllon „foaie, frunză”)

1. „frunză, foaie, foliolă”.

---

-FILIE (2)

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. phyllon „frunză, foaie”)

1. „frunză, foaie, foliolă, frunziș”.

---

FILO-, -fil(ă), -filie

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. phyllo, -phylle, -phyllie, cf. gr. phyllon)

1. „frunză”.

---

FILO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (I. gr. philos „prieten, iubitor”; II. lat. filum „fir, filament”; III. gr. phylon „rasă, trib, rudă”; IV. gr. phyllon „frunză”)

1. I. „iubitor, afinitate, atracție”.

2. II. „filament, fir”.

3. III. „neam, specie, rasă”.

4. IV. „frunză, foaie, foliaceu, foliar”.

---

FOLII-, FOLI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. folium „frunză”)

1. „frunză, foaie”.

---

MIRTI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. myrtus- „mirt”)

1. „frunză de mirt”.

---