Dictionar

 

ONOMA-, ONOMASIO-, ONOMATO-, -onim, -onimie

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. onoma-, onomasio-, -onyme, -onymie, it. onomato-, cf. gr. onoma, -atos)

1. „nume, cuvânt, semnificație”.
 

-OR, -EZĂ, -IȚĂ, -ER, -AR

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -eur, -euse)

1. „nume de agent, practicant al unei meserii”.
 

PLEISTO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. pleistos „foarte numeros”)

1. „numeros, foarte mult”.
 

-ONIMIE

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. onyma „nume”)

1. „nume, denominație, denumire”.
 

PLEO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. pleon „numeros”)

1. „numeros, mai mult, superfluu”.