Dictionar

Rezultate principale (Coloană):

Coloană

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. colonne)

1. stâlp cilindric de piatră, marmură etc. destinat susţină un antablament.

2. formaţie cu aspect de stâlp apărută în peşteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmită.

3. ~ vertebrală = şira spinării.

4. parte dintr-un catarg care iese deasupra punţii.

5. masă a unui fluid care ia formă cilindrică atunci când este închisă într-un tub sau când ţâşneşte cu putere dintr-o conductă.

6. secţiune verticală a unei pagini tipărite sau manuscrise.

7. rubrică (într-un formular, într-un registru etc.).

8. şir vertical de cifre.

9. denumire a mai multor aparate în chimie şi în industria chimică, dintr-o manta verticală, cilindrică, de metal etc., conţinând materiale absorbante, filtrante etc.

10. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge rânduit în şiruri paralele în adâncime.

11. ~a a cincea = grup de trădători în slujba duşmanului, care organizează diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului.

12. (cinem.) ~ sonoră = ansamblu de sunete care însoţeşte imaginile unui film.


Rezultate secundare (Coloană):

Autocoloană

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + coloană)

1. coloană de automobile (care se deplasează împreună).


Semicoloană

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. demi-colonne)

1. (arhit.) coloană andosată.


Adosat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adossé, lat. adossatus)

1. aşezat adaxial.

2. (bot.) orientat spre axă.

3. (despre o coloană, un pilastru) lângă un perete; (despre o construcţie) lipită de un edificiu.


Angajat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. engagé)

1. adj. (arhit.; despre o coloană) zidită cel puţin cu jumătate din diametrul ei în zidul (stâlpul) cu care face corp comun.

2. (despre oameni) încadrat într-un curent politic, social; (despre literatură) care serveşte conştient o cauză.

3. adj., s. m. f. (cel) care lucrează într-un anumit loc de muncă.

4. (militar) care serveşte pe baza unui angajament voluntar.


Asincronism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asynchronisme)

1. caracter asincron.

2. efect cinematografic bazat pe neconcordanţa dintre coloana vizuală şi cea sonoră.


Autocoloană

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + coloană)

1. coloană de automobile (care se deplasează împreună).


Bazament

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. basamento)

1. piedestal, soclu (la o statuie, la o coloană).

2. temelie, bază.


Brahirahie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachyrachie)

1. diformitate prin coloană vertebrală anormal de scurtă.