Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. conque)
2. (zool.) gen de moluște marine fără corp; scoică a acestor moluște.
3. (muzică) anumite scoici spiralate, pe care unele popoare le foloseau drept trâmbițe.
4. (anat.) cavitate a urechii, la baza căreia se află orificiul extern al canalului auditiv.
5. (arhit.) parte circulară care încheie nava mare a unei biserici.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. concasser, lat. conquassare)
1. a sfărâma un material solid, a fărâmiţa.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (concasa)
1. acțiunea de a concasa și rezultatul ei; concasat.
2. sfărâmare a unui material solid în părți mai mici cu ajutorul concasorului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. concasseur)
1. utilaj de sfărâmat materiale (semi)dure, în industriile extractive sau de prelucrare.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (engl. concatenate, fr. concaténer)
1. a alătura prin înlănțuire.
2. (inform.) a înlănțui, adică a pune cap la cap două șiruri de caractere astfel încât să formeze un al treilea.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. concatena)
1. acțiunea de a concatena și rezultatul ei.
2. (chimie) înșiruire, alipire a diverselor elemente.
3. (programare) acțiunea de înlănțuire, de punere cap la cap a două șiruri de caractere.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT concatenatus
3. EN concatenate; connected; linked; together
4. DE zusammengekettet; kettenförmig gereiht
5. RU сцепленный; в цепочкaх
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acuminé, lat. acuminatus)
1. (bot.; despre organe) terminat cu un vârf lung şi ascuţit.
2. (bot.) cu vârful lung ascuţit şi cu marginile concave (capsulă, frunză, petală).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anticlinal)
1. partea concavă a unei cute a scoarţei terestre.
2. (biol.) plan de diviziune celulară perpendicular pe axul central.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apophyse, gr. apophysis, excrescenţă)
1. proeminenţă a unui os.
2. umflătură la baza unei capsule.
3. ramură secundară a unei roci eruptive.
4. mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane şi baza ei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. basaltine)
1. piatră obținută din bazalt concasat, foarte rezistentă la uzură sau acțiuni corozive, care se foloseşte în special pentru producţia de borduri de trotuar şi dale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biconcave)
1. cu două feţe concave opuse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cavet)
1. mulură concavă cu profil în sfert de cerc, folosită ca legătură între două listele.