Dictionar

afacere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. affaire)

1. activitate comercială.
2. cifră de ~i = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice.
3. acţiune din care rezultă un profit.
4. tranzacţie economică.
5. (fam.) îndeletnicire.
6. ~i interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat.
 

megaafacere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (mega- + afacere, cf. engl. megabusiness)

1. business sau afacere de mari proporții.
 

business

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. business)

1. (familiar) afaceri, comerț.
2. afacere dubioasă, necinstită.
3. activitate comercială, industrială sau profesională.
4. ocupația, munca sau meseria unei persoane.
 

capital 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capital, germ. Kapital)

1. relaţie socială de producţie care presupune existenţa proprietăţii capitaliste asupra mijloacelor de producţie şi folosirea forţei de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.
2. valoare care, datorită productivităţii şi rentabilităţii muncii, produce plusvaloare.
3. (fig.) clasa capitaliştilor; capitalism.
4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.
5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.
6. ~ de cunoştinţe = suma cunoştinţelor pe care le posedă cineva; experienţă.
 

cointeresa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. coïntéresser)

1. a interesa pe cineva într-o acţiune, într-o afacere comună; a stimula cuiva interesul pentru ceva.
 

compars

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. comparse, it. comparsa)

1. personaj mut sau cu rol minor în teatru; figurant.
2. (fig.) cel care joacă un rol neînsemnat într-o afacere; om de nimic.
 

demara

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. démarrer)

1. tr. a dezlega odgoanele unei corăbii (în vederea plecării).
2. intr. (despre autovehicule, motoare etc.) a se pune în mişcare, a porni.
3. (fig.; despre un sportiv participant la o cursă) a porni cu avânt, în viteză, a ţâşni; (despre o acţiune, o afacere) a începe.
 

desperado

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sp. desperado)

1. cel care acceptă orice afacere murdară sau violentă, din cauza mizeriei.