Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conformation, lat. conformatio)
1. structură fizică a unui corp, a unui teren, a unei substanţe; constituţie (I, 2).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anémomorphie)
1. (bot.) conformaţie a plantelor de a se apăra împotriva acţiunii vântului; anemomorfoză.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachycéphalie)
1. conformaţie a craniului brahicefal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachydactylie)
1. viciu de conformaţie prin scurtimea degetelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. conformational)
1. despre sau aparținând conformației.
2. (stereochimie) referitor la conformaţie.
3. (biochimie) schimbare ~ă = schimbare a formei unei macromolecule, adesea indusă de factorii de mediu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. constitution, lat. constitutio)
1. totalitatea particularităţilor morfologice, funcţionale şi psihologice ale unui individ.
3. lege fundamentală a unui stat, care stabileşte principiile de bază ale organizării lui, drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme şi locale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. difformité, lat. difformitas)
1. abatere de la aspectul şi proporţiile normale; viciu de conformaţie; defect. (p. ext.) urâţenie.