Constant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. constant, lat. constans)

1. adj. care rămâne neschimbat; invariabil.

2. capital ~ = parte a capitalului investită în mijloacele de producţie, care nu-şi schimbă mărimea valorii în procesul de producţie.

3. s. f. (mat.) mărime având o valoare invariabilă.

4. (fiz.) mărime care caracterizează un fenomen, material, aparat etc.

5. element al limbajului formal reprezentând un nume socotit fix pentru acelaşi denotat.