Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aphyllie)
1. lipsa totală a frunzelor la unele plante.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. staphyle „ciorchine de struguri”)
1. „palat, văl palatin, luetă”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. maximaphilie)
1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecţionarea de ilustrate maxime.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. paraphilie)
1. perversiune caracterizată prin căutarea plăcerii sexuale printr-un obiect sau printr-o situaţie bizară, neobişnuită.
Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. staphyl/o/-, -staphylie, cf. gr. staphyle)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affiliation)
1. acțiunea de a se afilia; asociere a unei persoane, a unui grup de persoane, sau a unei instituții etc. la o organizație, pentru a participa la activitățile acesteia sau a beneficia de anumite avantaje; afiliere.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. maximaphile)
1. adj. referitor la maximafilie.
2. s. m. f. maximafilist.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. transvestisme)
1. practica de a purta haine și alte accesorii care sunt, într-o societate dată, în general asociate cu genul opus; travestism.
2. parafilie întâlnită în mod obișnuit la bărbații heterosexuali, caracterizată prin căutarea compulsivă și obținerea excitației sexuale din travestire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. zoophilie)
1. parafilie în care un animal este obiectul dorinței sexuale; afecţiune morbidă pentru animale sau păsări.
2. satisfacere a instinctului erotic în mod preferenţial sau exclusiv prin contact sexual cu animale, la indivizi întârziaţi mintal; bestialitate.
3. preferinţa unor ţânţari pentru sângele animalelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fraterniza, cf. fr. fraternisation)
1. acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei; înfrățire, unire.
2. (politică) unire fraternă, afiliere.
3. stare de dispoziție prietenoasă față de cineva sau ceva.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. tricophilie)
1. atracție sexuală (parafilie) exaltată de vederea, mestecatul sau atingerea părului sau a firelor de păr corporale.