Dictionar

contratimp

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. contretemps)

1. (muz.) accentuare a timpului slab (neaccentuat) al unei măsuri, timpul tare fiind ocupat de o pauză.
2. inoportunitate, nepotrivire.
3. în ~ = inoportun.
 

after-beat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. after-beat)

1. (muz.) denumire a timpilor pari „slabi”; contratimp.
 

contratură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (contra- + tură)

1. tură efectuată în contratimp cu altă tură; tură inversă.
 

funky

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. funky/style/)

1. stil de interpretare instrumentală a bluesului, cu expresivitate aspră, fără artificii, cu contratimpi accentuați, ca o reacție la stilul cool.