Dictionar

Rezultate principale (Convorbire):

Convorbire

Parte de vorbire: s.
Origine: (convorbi)

1. discuţie, conversaţie.

2. ~ telefonică = discuţie prin telefon.


Rezultate secundare (Convorbire):

Adiţional, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. additionnel)

1. adj. care reprezintă un adaos; suplimentar; supranumerar.

2. (chim.) de adiţie.

3. s. f. convorbire telefonică suplimentară faţă de convorbirile incluse în preţ.


Aparteu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aparté)

1. (teatru) monolog sau scurtă replică teatrală care nu este auzită de celelalte personaje din scenă, ci doar de spectatori.

2. (prin ext.) conversație secretă; convorbire între patru ochi.


Colocuţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. collocutio)

1. convorbire, conversaţie.


Colocviu

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. colloquium)

1. convorbire, discuţie (ştiinţifică); simpozion.

2. formă de examinare a cunoştinţelor prin discuţii între profesori şi studenţi, elevi etc.


Conferinţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conférence, lat. conferentia)

1. expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei, artei etc.

2. reuniune a reprezentanţilor unor state, organizaţii etc. pentru a discuta şi a lua hotărâri în anumite chestiuni.

3. ~ la nivel înalt = întrunire a unor şefi de state sau de guverne.

4. for superior al unei organizaţii de partid, care se întruneşte pentru a dezbate probleme ale organizaţiei, a alege organele sale de conducere etc.

5. consfătuire, convorbire.

6. ~ de presă = întâlnire între o personalitate a vieţii politice, sociale sau culturale şi reprezentanţi ai presei.


Conversaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conversation, lat. conversatio)

1. discuţie, convorbire.