Dictionar

Rezultate principale (Cronometrie):

Cronometrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chronométrie)

1. parte a mecanicii care se ocupă cu măsurarea timpului.

2. ramură a meteorologiei care studiază procedeele şi instrumentele de măsurare a timpului.

3. tehnica construirii cronometrelor.


Rezultate secundare (Cronometrie):

Cronometric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. chronométrique)

1. referitor la cronometrie, la măsurarea timpului.

2. care se măsoară cu cronometrul; (care ține) de cronometru.

3. care este stabilit cu mare precizie.