Rezultate principale (Abrutiza):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. abrutir)
1. tr., refl. a face să-şi piardă, a-şi pierde însuşirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza.
Rezultate secundare (Abrutiza):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abrutissant)
1. care abrutizează.
2. care dezumanizează prin diminuarea sau distrugerea activității intelectuale sau spirituale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abrutiza)
1. acțiunea de a (se) abrutiza; pierderea însușirilor morale, specific umane; transformare în brută; animalizare, dezumanizare, îndobitocire.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (abrutiza)
1. care a devenit insensibil, brutal.
2. care și-a pierdut însușirile specific umane (printr-o reducere semnificativă a activității intelectuale, a calităților morale); dezumanizat, îndobitocit.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. animaliser)
1. tr., refl. a coborî în starea de animal; a (se) abrutiza.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déshumaniser)
1. tr., refl. a face (pe cineva) să-şi piardă, a-şi pierde caracterele sau sentimentele umane; a (se) abrutiza.
2. tr. a prezenta schematic un personaj literar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (animaliza)
1. care și-a pierdut însușirile morale, specific umane; abrutizat, dezumanizat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abrutiza)
1. acțiunea de a (se) abrutiza; pierderea însușirilor morale, specific umane; transformare în brută; animalizare, dezumanizare, îndobitocire.