Dictionar

Rezultate principale (-cultură):

-CULTURĂ

Parte de vorbire: sufix
Origine: (lat. cultura „lucrare, cultivare”)

1. „cultivare, creștere”.


Rezultate secundare (-cultură):

CULTUR(O)-, -cultor, -cultură

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. cultur/o/-, -culteur, -culture, cf. lat. cultura)

1. „cultură”.


Etnolingvist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. ethnolinguiste)

1. specialist în etnolingvistică, studiul relațiilor dintre limbi și contextele socio-culturale în care acestea operează.


Hippyism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. hippyism)

1. curent contra-cultural care a apărut în anii 1960 în Statele Unite, înainte de a se răspândi în restul lumii occidentale; fenomenul hippy.

2. (var.) hipism, hippysm.


Junimism

Parte de vorbire: s.
Origine: („Junimea“ + -ism)

1. mişcare literar-culturală şi politică din a doua jumătate a sec. XIX, care a pledat împotriva „formelor fără fond” şi a oricăror excese.


Tradiţionalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. traditionalisme)

1. atașament față de tradiție.

2. orientare social-politică și culturală îndreptată spre considerarea nediferențiată, necritică a valorilor tradiției.

3. tendință, mai ales în planul culturii, de suprasolicitare a elementelor tradiției, înțelese ca valori de sine, fără selecționare critică și fără interpretarea lor prin prisma noilor valori produse de evoluția social-culturală.


Etnolingvistică

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ethnolinguistique)

1. studiul relațiilor dintre limbi și contextele socio-culturale în care funcționează.