Dictionar

Rezultate principale (Agrava):

Agrava

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/aggraver, lat. aggravare)

1. refl., tr. a (se) înrăutăţi.

2. a (se) amplifica.


Rezultate secundare (Agrava):

Agravant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aggravant, lat. aggravans)

1. care agravează.

2. circumstanţe ~e = împrejurări care măresc răspunderea penală.


Reagrava

Parte de vorbire: vb.
Origine: (re1- + agrava)

1. a se agrava din nou.


Atenuant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. atténuant, lat. attenuans)

1. care atenuează, care face mai puțin grav.

2. (dreptul penal) care atenuează, care diminuează gravitatea unei infracțiuni sau delict.

3. circumstanţe ~e = împrejurări care uşurează răspunderea penală a unui inculpat (antonim: circumstanță agravantă).


Complica

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. compliquer, lat. complicare)

1. tr., refl. a (se) încurca, a (se) agrava, a (se) înrăutăţi.


Complicaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. complication, lat. complicatio)

1. faptul de a (se) complica; stare complicată; încurcătură.

2. agravare a unei boli prin apariţia unor noi stări patologice.


Malignitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. malignité, lat. malignitas)

1. caracter a ceea ce este malign.

2. (med.) tendința unei boli de a se agrava; caracterul sever și progresiv al unei tumori canceroase.

3. dispoziția de a face rău altora; răutate.

4. (var.) (înv.) malinitate.

5. (antonime) benignitate, bunătate.


Premeditare

Parte de vorbire: s.
Origine: (premedita)

1. faptul de a premedita.

2. (jur.) circumstanţă agravantă în săvârşirea în mod deliberat a unei infracţiuni.


Progresa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. progresser)

1. a face progrese; a merge înainte, a propăşi.

2. (despre boli) a căpăta amploare, a evolua, a se agrava.