Dictionar

Rezultate principale (Deconota):

Deconota

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (de- + conota/ţie/)

1. a descifra o conotaţie.

2. (antonim) a conota.


Rezultate secundare (Deconota):

Deconotator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (deconota + -tor)

1. care deconotează, care descifrează o conotație.


Conota

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. connoter)

1. a semnifica prin conotaţie.

2. (lingv.) a evoca mai mult decât un sens stabil (un sens în funcție de contextul situațional).

3. (antonim) a deconota.