Rezultate principale (Agricultură):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agriculture, lat. agricultura)
1. ramură a producţiei materiale incluzând operaţiile şi metodele de cultivare a pământului şi creşterea vitelor.
Rezultate secundare (Agricultură):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agraire, lat. agrarius)
1. referitor la proprietatea funciară; agrarian, agricol.
2. reformă ~ă = reformă a relaţiilor de proprietate asupra pământului.
3. în care predomină agricultura.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agricole)
1. referitor la agricultură; folosit în agricultură; obţinut în agricultură.
2. agrar.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. agriculteur, lat. agricultor)
1. cel care se ocupă cu agricultura.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agro-alimentaire)
1. (despre produse) provenit din agricultură.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (rus. агробиолог)
1. specialist în agrobiologie.
2. specialist în aplicarea cercetării biologice în agricultură.
3. agronom sau fermier care practică agrobiologia.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. agrochimiste)
1. specialist în agrochimie, parte a industriei chimice care produce produse pentru agricultură.