Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décompter)
1. a justifica, prin acte, folosirea unei sume de bani primite.
2. a lichida obligaţiile de plată prin conturile deschise la bănci, fără folosirea banilor în numerar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (deconta + -bil)
1. (despre sume de bani) care urmează a fi decontat.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décontaminer)
1. a înlătura un factor contaminant; a îndepărta activitatea nocivă a corpurilor contaminate cu substanţe radioactive; a dezactiva.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (decontamina, cf. fr. décontamination)
1. acțiunea de a decontamina și rezultatul ei.
2. înlăturare a unui factor contaminant.
3. eliminarea materialului radioactiv sau chimic depus pe o instalație, echipament, personal etc.
Parte de vorbire: locuțiune nominală
Origine: (decontaminare + radioactivă)
1. (energie nucleară) eliminarea parțială sau totală a contaminării radioactive prin mijloace care permit recuperarea controlată a substanțelor contaminante.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. deconta)
1. faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite; decont.
2. înapoiere a banilor cheltuiți în contul unei persoane fizice sau juridice; decontat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (bloca)
2. (poligr.) culegere intenţionată a uneia sau a mai multor litere cu floarea în jos pentru a atrage atenţia corectorului.
3. (cont.) ~ a contului = sistare de către bancă a plăţilor din contul de decontare al unei întreprinderi sau instituţii.
4. imposibilitate de funcţionare, de aplicare a unei reguli.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (deconta + -bil)
1. (despre sume de bani) care urmează a fi decontat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. devises)
1. pl. mijloace de plată utilizate în decontările internaţionale, prin documente de plată (trate, cecuri etc.) şi hârtii de valoare emise în valută străină.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. discomte, ger. Diskont, it. disconto)
1. procent încasat de către o bancă la decontarea poliţelor.
2. reducere, rabat la prețul de vânzare, risturnă; discount.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. disconter)
1. cel care efectuează decontarea poliţelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flux, lat. fluxus)
1. creștere periodică a nivelului apei mărilor și oceanelor sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui.
2. (fig.) mare cantitate, revărsare, creștere, șuvoi, val.
3. (fiz.) curent, mișcare de particule.
4. ~ luminos = energie radiantă emisă de un izvor de lumină într-o unitate de timp; ~ electric = produs dintre inducția electrică și aria suprafeței perpendiculare pe ea pe care o străbate; ~ magnetic = totalitatea liniilor de forță care trec printr-un corp oarecare.
5. ~ tehnologic = succesiunea operațiilor într-un proces tehnologic.
6. ~ de informație = ansamblu de date, informații și decizii necesare desfășurării unei anumite operații sau activități; raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este transmisă.
7. ~ de capital = transformarea, circulația unor fonduri bănești dintr-o țară în alta, ca urmare a efectuării de operații de decontare, împrumuturi sau transformări de depozite bancare.
8. circulație continuă și uniformă a unui lichid (sânge, sevă).
9. pulbere folosită în sudura automată.