Rezultate principale (Defeca):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déféquer, lat. defaecare)
1. a limpezi un lichid prin depunerea substanţelor pe care le conţine în suspensie.
2. a precipita albuminele dintr-o soluţie.
3. a purifica zemurile, în industria zahărului.
4. a evacua materiile fecale din intestin.
Rezultate secundare (Defeca):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déféquant)
1. reactiv chimic care are proprietatea de a precipita albuminele din soluţii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. defeca)
1. acțiunea de a defeca și rezultatul ei; defecație.
2. eliminare a materiilor fecale din intestin, pe cale naturală.
3. limpezire a unui lichid prin depunerea solidelor care se află în suspensie.
4. purificare a zemurilor din industria zahărului prin tratare cu lapte de var.
5. (chimie) operație de purificare a unor soluții prin precipitarea albuminelor.
6. (tehn.) (procedeu de) extragere a zahărului din sfeclă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. défécation, lat. defaecatio)
1. acțiunea de a defeca și rezultatul ei; defecare.
2. evacuare a materiilor fecale din intestin.
3. operațiunea de eliminare a impurităților dintr-un lichid.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. défécateur)
1. (chimie) aparat pentru defecare, pentru evacuarea impurităților dintr-un lichid.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. défécateur)
1. (chimie) aparat pentru defecare, pentru evacuarea impurităților dintr-un lichid.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. défécation, lat. defaecatio)
1. acțiunea de a defeca și rezultatul ei; defecare.
2. evacuare a materiilor fecale din intestin.
3. operațiunea de eliminare a impurităților dintr-un lichid.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dyschésie)
1. (med.) constipație terminală legată de o tulburare de evacuare rectală și adesea asociată cu o încetinire a tranzitului colic; defecație dificilă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. encopresis, fr. encoprésie)
1. (med.) boală care poate afecta adulții și copiii (după vârsta de 4 ani) și care se manifestă sub formă de defecație, în general involuntară, în locuri nepotrivite; incontinență fecală.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (fr. retirade, germ. Retirade)
1. retragere din fața dușmanului.
2. loc amenajat în așa fel încât o ființă umană să se poată elibera de deșeurile corporale, în special prin defecare; closet, latrină.
3. (var.) (înv.) reteradă, (înv.) retirată, (înv. și reg.) rătirată.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (scato- + -fobie)
1. frică sau aversiune față de fecale sau defecare; coprofobie.
2. (antonime) scatofilie, coprofilie.