Dictionar

Rezultate principale (Delimita):

Delimita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. délimiter, lat. delimitare)

1. tr., refl. a (se) mărgini, a (se) limita, a (se) contura.


Rezultate secundare (Delimita):

Delimitabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délimitable)

1. care poate fi delimitat; care poate avea limitele stabilite.


Delimitativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délimitatif)

1. care delimitează, care serveşte pentru a delimita; delimitator.


Delimitator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délimitateur)

1. adj. delimitativ.

2. s. n. (inform.) simbol care foloseşte izolarea textuală a diverselor părţi ale unui program.


Antidecapant

Parte de vorbire: s.
Origine: (anti- + decapant)

1. substanţă pentru delimitarea întinderii suprafeţei de lipire dintre două piese metalice.


Biocor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biochor)

1. delimitare a unei zone în care se întâlnesc aceleaşi condiţii de viaţă.

2. grupare de plante şi de animale în cadrul unui biotop.


Bloc 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bloc, blocus)

1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată.

2. masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică.

3. ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime.

4. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc.

5. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică.

6. în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor.

7. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc.

8. ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală.

9. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire.

10. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație.

11. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari înscrie un punct dintr-o lovitură de atac.

12. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții.

13. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele.

14. alianță, înțelegere (între state, partide etc.).

15. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas.

16. întrerupere a unei conductibilități neuromusculare.

17. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție.


Bornaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bornage)

1. acțiunea de a borna și rezultatul ei; punere de borne pentru delimitarea proprietăților, terenurilor et cetera; bornare.


Cadraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cadrage)

1. delimitare a spaţiului util cuprins de un obiectiv fotografic sau cinematografic.

2. operaţie de aşezare a culorilor imprimate pe o ţesătură.


Carta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (germ. kartieren)

1. a repartiza corespondenţa poştală pe destinatari.

2. a grupa vagoanele pe diferite linii de descărcare.

3. a adăuga pe o hartă, pe un plan, noi detalii ale terenului.

4. a identifica pe teren şi a reprezenta cartografic diferite tipuri de sol.

5. a identifica şi delimita rezervaţiile dintr-un arboret.